Marcand granita dintre toamna si iarna, dintre bogatie si saracie, dintre viata si moarte, Halloween-ul este un moment de sarbatoare si de superstitie. Se crede ca ar proveni dintr-un vechi festival celtic de Samhain, atunci cand oamenii luminau cerul noptii cu focuri in aer liber si purtau costume si masti fioroase pentru alungarea fantomelor si spiritelor rele. In secolul VIII, Papa Grigore al III-lea (papa al Romei intre 731 si 741) a desemnat 1 noiembrie ca zi de sarbatoare in cinstea tuturor sfintilor si martirilor = ” Ziua Tuturor Sfintilor „, preluand o parte din traditiile de Samhain. Sarbatoarea a fost numita All-hallows or All-hallowmas iar seara dinaintea sarbatorii era denumita „All Hallows Eve „, (ajunul tuturor sfintilor) iar mai tarziu, prin legaturi moderne, Halloween. In cultura crestina exista termenul ecleziastic HALLOW = to venerate as being holy a venera , a sanctifica un sfant. Halo in limba engleza, ca si in limba romana inseamna vezi imaginea
halo hallow halou
HALLOWEEN ALL SAINTS EVE ALL HALLOW’S EVE
De-a lungul timpului, ziua de Halloween a evoluat într-un eveniment secular al comunitatilor, caracterizat prin distractiile pentru copii, asemanatoare si apropiate de cele ale unui carnaval. Adunarile, costumele fascinante si infricosatoare şi dulciuruile sunt nelipsite, pe tot globul, acolo unde lumea marcheaza venirea iernii. Este intrata in vocabularul special de Halloween expresia „Trick or Treat ? ” Pacaleala sau tratatie (cu dulciuri) – prima atestare a acestei expresii este prin 1941, ea reprezentand azi o practica uzuala de Halloween pentru copii cand acestia cer tratatii cu dulciuri, de la o uşă la alta, amenintandu-i cu pacaleli si trucuri pe cei care-i refuza.
Originile stravechi ale Halloween – ului
* dateaza inca din timpurile festivalului Celtic Samhain (pronunţat sow-in adica „cu scroafa inauntru” sic!). Celtii, care a trăit acum 2000 de ani in zona care acum este Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou pe 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii si recoltei si inceputul iernii, intunecoasă, rece, o perioada a anului care la acea vreme era adesea asociata cu moartea. Celtii credeau ca in noaptea dinaintea noului an, granita dintre lumea viilor si lumea mortilor devine neclara. In noaptea de 31 octombrie sarbatoreau Samhain, ziua cand ei credeau ca fantomele celor morti se intorc pe pamant. In plus fata de sperieturi si distrugerea culturilor agricole, celtii credeau ca prezenta spiritelor supranaturale inlesnea druizilor = preotilor Celti predictia viitorului.
Druizi oficiind la Stonehenge
Pentru un popor in intregime dependent de lumea naturala, aceste profetii au fost o sursa importanta de confort in timpul iernii lungi, intunecate.
Pentru a comemora evenimentul, druizii incingeau imense focuri sacre, in jurul carora oamenii se adunau pentru a arde plante si animale ca sacrificii pentru zeitati celtice. In timpul celebrarii, celtii purtau costume din piei si capete de animale. Atunci cand ceremonia se termina, isi aprindeau focurile in vatra, (forcuri stinse mai devreme in acea seara) de la focurile sacre (luau lumina in ritualul crestin al pastelui) pentru a fi protejati în timpul iernii ce urma.
In anul 43 d.Hr., Imperiul Roman a cucerit majoritatea teritoriului celtic. In cursul a 400 ani de stapanire a tinuturilor celtice, doua festivaluri de origine romana au fost combinate cu traditionala serbare celtica de Samhain. Primul festival a fost Feralia, tinut intr-o zi de la sfarsitul lui octombrie, cand romanii comemorau traditional pe cei morti. Al doilea a fost pentru onor Pomona, zeita romana a fructelor si copacilor. Simbolul zeitei Pomona era marul si incorporarea acestei celebrări in Samhain explica, probabil, aruncarea merelor in sus, practica frecventa astazi de Halloween. De Halloween, merele galzurate „merg alaturi” de bomboane !
Mere glazurate
Pe 13 mai, 609 AD, Papa Bonifaciu IV a dedicat Panteonul din Roma
panteonul din Roma
Panteonul din Roma imagine interior.
Panteon Roma interior – jocul cu raza de soare …
tuturor martirilor creştini iar sarbatoarea catolica de Ziua Tuturor Martirilor a fost stabilita in biserica de Vest. Papa Grigore al III (731-741) a extins mai tarziu festivalul, incluzand toti sfintii alaturi de toti martirii si sa mutat ziua comemorarii din 13 mai in 1 noiembrie. Pana in secolul al noualea influenta crestinismului a patruns in tinuturile celtice, unde treptat a inlocuit sau a diluat si s-a amestecat cu ritualuri celte. In 1000 A.D., biserica a incercat sa dedice ziua de 2 noiembrie ca fiind „Ziua tuturor sufletelor” – o zi a celebrarii celor morti. Ziua Tuturor Sufletelor a fost sarbatorita in mod similar ca Samhain, cu focuri mari, parade si oameni costumati in sfinti, ingeri şi demoni. De fapt biserica a incercat sa inlocuiasca sarbatoarea celtilor cu o „ruda mai crestina”, care sa aduca foloase organizatorilor, adica oamenilor bisericii!
Halloween se duce si in America
In a doua jumatate a secolului XlX, America a fost inundata de noi imigranti.
Acest val de imigranti, in special milioane de irlandezi fugind de foametea din 1846, a ajutat la popularizarea si celebrarea Halloween la nivel national. Luand din traditiile irlandeza si engleza, americanii au început sa se imbrace in costume si sa mearga din casa in casa, cerand produse alimentare sau bani, o practica care in cele din urma a devenit astazi traditionalul „trick or treat”. Femeile tinere credeau ca de Halloween ar putea gasi numele sau aspectul viitorului sot manevrand fire, resturi de mere sau oglinzi.
„trick or treat” a fost o modalitate relativ ieftina pentru ca intreaga comunitate sa sarbayoreasca impreuna festivalul de Halloween. O traditie noua s-a nascut, si a continuat sa creasca. Astazi, americanii cheltuiesc anual de Halloween, o suma estimata la 6 miliarde $, pozitionand sarbatoarea pe locul 2 dupa Craciun) din punct de vedere comercial. Se estimeaza ca mai mult de 25% din bomboanele vandute in USA pe parcursul unui an, se vand de Halloween!!!
Superstitii legate de Halloween
Halloween a fost intotdeauna o vacanta plina de mister, magie si superstitie. Ea a inceput ca un festival celt, de sfarsit de toamna, in timpul caruia oamenii se simteau mai aproape de rudele si prietenii decedati. Pentru aceste spirite prietenoase, au stabilit locuri speciale la masa de seara, de-a lungul marginii drumului pun lumanari aprinse pentru a ajuta pe cei dragi sa-şi gaseasca drumul inapoi, in lumea spiritelor. Fantomele modernului Halloween sunt descrise ca fiind mult mai de temut si rauvoitoare iar obiceiurile si superstitii de azi sunt mai evoluate spre infricosator. Nu vrem sa ne taie calea o pisica neagra pentru ca ne aduce ghinion. Aceasta idee isi are radacinile in Evul Mediu, cand se considera ca vrajitoarele se transformau in pisici negre! De Halloween, in special, ne ferim sa spargem oglinzi, sa pasim pe crapaturile drumului sau pe sub scari rezemate de vreun zid sau sa varsam sarea. Aceste superstitii sunt si in cultura poporului Român.
Dar ceea ce despre traditiile si credintele despre care Halloween-ul modern le-a uitat? Multe dintre aceste ritualuri caduce se concentrau pe viitor si nu pe trecut, pe viata si nu pe moarte. In special, femeile tinere isi identificau viitorii soti. In Irlanda secolului 18 bucatarii bagau un inel in piureul de cartofi (in noaptea de Halloween), cu speranta ca inelul va aduce dragostea adevarata celui care il va gasi. In Scotia, ghicitorii viitorului recomandau unei femei tinerie sa numeasca cate o aluna pentru fiecare dintre pretendenti ei si apoi aruncau alunele in semineu. Aluna care ardea pana se facea scrum simboliza viitorul sot (in unele versiuni ale acestei legende, opusul a fost adevărat: Aluna care a ars simboliza o dragoste care nu va dura). O alta poveste ar fi faptul ca in cazul in care o tanara femeie va manca o placinta cu zahar, nuci, alune şi nucsoara inainte de culcare in noaptea de Halloween s-ar visa viitorul sot. Femeile tinere aruncau coji de mere -peste umerii lor – in speranta ca vor cadea pe jos, in forma de initiale ale viitorului sot. Sau incercau sa-si vada viitorul analizand galbenusuri de ou plutind intr-un bol de apa si stand in fata oglinzii, in camere intunecate, luminate doar de cateva lumanari.
Desigur, indiferent ca noi cerem sfaturi romantice sau incercam sa evitam sapte ani de ghinion, fiecare dintre aceste superstitii de Halloween se bazează pe bunavointa aceloraşi „spirite”, a caror prezenta, celtii din vechime o simteau atat de pregnant.
Ma uit cu surprindere peste ce am scris mai sus si vad ritualuri si traditii vechi, din tara asta fermecata care, nu vremelnic, se numeste Romania – oare cum au ajuns celtii sa inventeze HALLOWEEN-UL si de ce biserica catolica le-a furat ritualul? Pana la urma cui l-au furat? … si de ce?
in continuare despre felinarele din dovleci – Jack-o-lantern – cioplite de secole, in preajma HALLOWEEN
Practica provine de la un mit irlandez despre un om poreclit „Jack zgArcitul” Conform povestii, avarul Jack a invitat Diavolul sa bea un pahar cu el. Dupa cum ii era numele, Jack zgarcitul nu dorea sa plateasca pentru bautura, asa ca l-a convins pe Diavol sa se transforme intr-o monedă cu care el, Jack, sa plateasca pentru bauturile lor. Odata ce diavolul s-a transformat, Jack a decis sa pastreze banii si a pus moneda in buzunar, langa o cruce de argint, care a impiedicat Diavolul sa-si reia forma originala. Pan’la Jack a eliberat diavolul, cu conditia ca acesta sa nu-l deranjeze pe Jack pentru un an si ca, in cazul in care Jack ar muri, diavolul sa nu pretinda sufletul sau. Anul urmator, Jack l-a pacalit din nou pe diavol, urcandu-l într-un copac pentru a culege niste fructe. In timp ce diavolul era in copac, Jack a sculptat un semn al crucii in coaja copacului, astfel ca diavolul nu mai a putut cobora pana cand nu a promis lui Jack sa nu-l mai deranjeze timp de zece ani. Curand dupa aceea, Jack a murit. Legenda spune ca, Dumnezeu nu a permis unui astfel de pacatos sa ajunga in rai. Diavolul, deranjat de pacalelile lui Jack si trebuind a se tine de cuvant ca nu va revendica sufletul sau, nu i-a permis lui Jack sa intre-n iad. El l-a trimis pe Jack in noaptea neagra, doar cu un taciune aprins cu care sa-si lumineze drumul. Jack a pus taciunele intr-un nap scobit si de atunci rataceste pe Pamant. Povestea lui Jack imi aduce aminte de Danila Prepeleac sau Ivan Turbinca, personajele basmelor culte ale lui Ion Creanga.
Traditional Irish halloween Jack o’lantern
Irlandezii au inceput sa se refere la această figura fantomatica ca „Jack of the Lantern”, şi apoi, pur şi simplu „Jack O’Lantern.” adica JACK CU FELINARUL. Au descoperit dovleacul odata cu emigrarea in America- gasiti zeci de modele pe : http://www.leawo.com/blog/2009/10/pick-a-pattern-for-your-own-halloween-jack-o-lantern/
Dovleacul este un membru al familiei curcubitaceelor, care include castravetii, pepenii, dovleceii, tigvele. Aceste plante sunt native pentru America Centrala si Mexic, dar acum cresc pe sase continente. Este folosit pentru a face supe, deserturi si chiar paine, multi americani includ placinta de dovleac, în mesele lor de Ziua Recunostintei.
In 1584, dupa ce exploratorul francez Jacques Cartier a explorat regiunea Sf. Lawrence din America de Nord, a raportat găsirea „gros melons” pepeni mari. Numele a fost tradus în engleză ca „pompions”, care a evoluat în modernul „pumpkin” = dovleac.
Dovlecii contin putine calorii, grăsimi, sodiu dar sunt bogati in fibre. Acestea sunt surse de vitamina A, vitamina B, potasiu, proteine si fier.
Cel mai greu dovleac cantareste 1,810 lb 8 oz = 821,23 kg. !!! si a fost prezentat de Chris Stevens, la Fest Harvest Stillwater in Stillwater, Minnesota, octombrie 2010. 
Semintele de dovleac ar trebui plantate intre ultima saptamana a lunii mai si mijlocul lui iunie. Au intre 90 si 120 de zile sa creasca – sunt culesi in luna octombrie, atunci cand sunt portocalii in culori stralucitoare. Semintele pot fi salvate pentru a dezvolta noi dovleci anul viitor.
Pe Cer E Soare 