Scala Rosenberg – Scala stimei de sine

Fiind invitat de un prieten să dau un like pe facebook pentru un psiholog – este și domeniul meu însă doar ca pasiune intuitivă, neacoperită cu diplome sau doctorate – și verificând câteva pagini de pe saitul respectivului, am dat, fară să vreau, peste Scala Rosenberg sau Scala stimei de sine, aka Self-Esteem Scale – RSES. Citind și punctând primele 2 întrebări mi-am dat seama că ceva nu e în regulă, raspunsurile, cu toate că erau auto-apreciative, punctau invers ! Am verificat pe net și am constatat că de la Bucuresti la Chisinau, în limba română, viral de copy-paste, același format defect de punctare a itemilor (intrebarilor) se lăfaia deasupra comentariilor pozitive ale unor profani. Nu aveai cum să estimezi corect stima de sine folosind acel format. Cum nu ai cum să-ți lasi sufletul sau copiii pe mâna unor astfel de „profesionisti” psihologi. Că sunt psihologi sunt convins că pot dovedi cu o diploma obtinută cine stie cum, dar că sunt profesioniști …

Și am „sapat” pentru cititorii peceresoare, adică pentru puținii la număr dar pentru mine mulți (peste 4000 / saptamana) , fiind un ” one man blog ” totuși, este o ( mare ) realizare. Am săpat și pentru că nu am găsit nici un sait în limba română care să prezinte pe larg autorul și principiul scalei. Majoritatea explică chestionarul telegrafic și redau tabelul cu întrebările traduse aiurea (e o mare diferență intre „cred = I think” si „simt = I feel” ) soluția fiind: „Punctajul minim = 10, semnifică o stimă de sine foarte scăzută, iar punctajul maxim = 40, semnifică o stimă de sine foarte ridicată.”

Chestionarul „Scala de stima de sine” a fost elaborat în 1965 de sociologul american (de origine evreiasca) Morris Rosenberg (Self-Esteem Scale – RSES) și publicat în același an în ” Society and the adolescent self-image ” Princeton, NJ: Princeton University Press. RSES are o bună consistenţă internă, coeficientul alfa Cronbach fiind de 0,89 (aproape de excelent= 0,90) , iar fidelitatea test – retest este cuprinsă între 0,85 şi 0,88 (Rosenberg, 1965). O altă lucrare interesantă a lui Rosenberg, în care este utilizat acest chestionar, este ” Black and White Self-Esteem: The urban school child” , apărută in 1972. Chestionarul (scala) este astăzi larg utilizat în domeniile psihologiei sociale, psihologiei sănătăţii, psihologiei clinice. Este o scală cumulativă tip Likert ( sistem conceput in 1932 de Rensis Likert ) bazată pe întrebări tip Likert (cu răspunsurile posibile ordonate orizontal).

Mai jos găsiți traducerea și adaptarea „peceresoare” a paginii de internet ” The Morris Rosenberg Foundation „, pagină găzduită pe saitul Universitatii din Maryland.

Dr. Rosenberg a fost profesor de sociologie la Universitatea din Maryland din 1975 până la moartea sa, în 1992. El a primit titlul de doctor la Universitatea Columbia, în 1953, și a deținut o varietate de poziții, inclusiv la Universitatea Cornell și Institutul National de Sănătate Mintala, înainte de a veni la Maryland. 

Sotia autorului, Dr. Rosenberg Florence, și-a dat permisiunea ca Scala Stimei de Sine sa fie folosită cu titlu gratuit pentru cercetare educațională și profesională. Nu există nici o taxă asociată cu utilizarea acestei scale în cercetare profesională. Cu toate acestea, vă rugăm să menționați autorul, dr. Morris Rosenberg, atunci când utilizați scala prin citarea lucrărilor sale în publicații, documente și rapoarte. Noi am aprecia, de asemenea, să primim copii ale oricăror lucrări publicate, rezultate din cercetare, pe adresa de mai jos.

The Morris Rosenberg Foundation
c/o Department of Sociology
University of Maryland
2112 Art/Soc Building
College Park, MD 20742-1315

Ce este stima de sine?
Stima de sine este o orientare pozitivă sau negativă față de sine; o autoevaluare globală a meritelor și a valorii personale. Oamenii sunt motivați sa aiba o stimă de sine ridicată, și având-o este un fapt pozitiv care nicidecum nu inseamna egoism. Stima de sine este doar o componentă a conceptului de sine, iar Rosenberg o definește ca „totalitatea gândurilor și sentimentelor individuale, cu referire la sine însuși ca la un obiect.” Pe lângă stima de sine, auto-eficacitatea sau măiestria, și auto-identitățile sunt părți importante ale conceptului de sine. 

… conceptul de stima de sine poate fi supus la o denaturare și abuz. Astfel, se recomandă ca cei care utilizează scala sa fie familiarizați cu studiul științific al acestui concept și cu  complexitatea acestuia. Cărțile lui Rosenberg sunt un bun punct de plecare. Rețineți că în științele sociale mai există și alte definiții și evaluări ale stimei de sine , precum și mii de studii empirice și analize teoretice ale acestui concept, toate pot fi găsite în literatura de specialitate.

O mare parte din munca lui Rosenberg a examinat modul în care pozițiile sociale structurale – cum ar fi  statutul rasial sau cel etnic – și contextele instituționale – cum ar fi școlile sau familiile – sunt în legătură cu stima de sine. Aici, forțele sociale modelate, oferă un set caracteristic de experiențe, care sunt interpretate activ de către indivizi ca formarea conceptului de sine. Cel puțin patru principii teoretice cheie : aprecierea, comparațiile sociale, auto-atribuțiile și egocentrismul (psihologic) – stau la baza procesului formării conceptului de sine.

În plus față de examinarea stimei de sine ca un rezultat al forțelor sociale, stima de sine este adesea analizată ca o variabilă independentă sau interpusă. Rețineți că stima de sine este, în general, o caracteristică stabilă a adulților, așa că nu este ușor de manipulat ca un rezultat în modele experimentale. … De asemenea, este nerealist să credem că stima de sine poate fi „învățată”, mai degrabă, aceasta se dezvoltă prin intermediul experiențelor individuale de viață.

Utilizarea scalei Rosenberg – Scala stimei de sine RSES
Mai jos veți găsi o copie a scalei, împreună cu scurte instrucțiuni de notare. …
Informații generale pentru utilizarea Rosenberg Self-Esteem Scale (SES):
1 – Inițial concepută ca o scală Guttman, RSES este acum frecvent marcată ca o scală Likert. Raspunsurile la cele 10 intrebări sunt pe o scală în patru puncte, cuprinsă între acord puternic pană la dezacord puternic.
2 – Eșantionul inițial, pentru care scala fost elaborata în anii ’60, a constat din 5024 juniori și seniori de liceu de la 10 școli selectate aleatoriu din statul New York, și a fost cotat ca o scală Guttman. … Studiile au demonstrat atât o structură unidimensională cat și una cu doi factori (încredere în sine și auto-dezaprobare).
3- Pentru punctarea întrebarilor, atribuiți o valoare pentru fiecare din cele 10 întrebari ( itemi ) , după cum urmează:
• pentru întrebarile 1,2,4,6,7: Acord puternic = 3, De acord = 2, Dezacord = 1, dezacord puternic = 0 .
• pentru întrebarile 3,5,8,9,10 (cotate invers): Acord puternic = 0, De acord = 1, Dezacord = 2, și Dezacord puternic = 3.
4- Scala variază de la 0-30, 30 indicând cel mai mare scor posibil. Sunt posibile și alte opțiuni de cotare. De exemplu, aveți posibilitatea să atribuiți valori 1-4, mai degrabă decât 0-3; apoi scorurile finale vor varia între 10-40. Unii cercetători folosesc întrebări Likert in 5 sau 7 puncte.
Scala Rosenberg punctaj de la 1 la 4, scorurile finale între 10-40.

Nr.	Item	Acord puternic	De acord	Dezacord	dezacord puternic
1	Simt că sunt o persoană de valoare,	4	3	2	1
	cel puțin pe plan de egalitate cu ceilalți.
2	Simt că am o serie de calități bune.	4	3	2	1
3	Per total, înclin să cred că sunt un eșec.	1	2	3	4
4	Sunt capabil să fac lucruri, la fel de bine ca si cei mai multi dintre oameni.	4	3	2	1
5	Simt că nu am prea multe de care sa fiu mândru.	1	2	3	4
6	Iau o atitudine pozitivă față de mine însumi.	4	3	2	1
7	Pe ansamblu, sunt mulțumit de mine însumi.	4	3	2	1
8	Aș vrea să pot avea mai mult respect pentru mine însumi.	1	2	3	4
9	Uneori simt că sunt inutil.	1	2	3	4
10	De multe ori cred că nu sunt bun la nimic.	1	2	3	4

Întrebări frecvente (Cele mai frecvente intrebari) FAQ

Pot avea permisiunea de a utiliza Rosenberg Self-Esteem Scale în cercetarea mea?
Da, vezi mai sus, aliniatul 6.

Cum pot să citez Scala?
Ar trebui să citați Scala în conformitate cu standardele disciplinei dumneavoastră. Referirea cea mai potrivită:Rosenberg, Morris. 1989. Society and the Adolescent Self-Image.  Revised edition. Middletown, CT: Wesleyan University Press.

Există versiuni ale RSES disponibile în alte limbi?
Scala a fost tradusă în mai multe limbi, dar, din păcate, Universitatea din Maryland, nu deține astfel de scale. Vă rugăm să consultați literatura de specialitate în limba pe care o utilizați.

Puteți să-mi spuneți care sunt pragurile care delimitează stima de sine înaltă de stima de sine scazută?
Momentan nu sunt stabilite praguri specifice pentru delimitarea nivelurilor stimei de sine.
Se recomandă să se consulte literatura de specialitate pentru populația vizată de studiu. Prin examinarea acestei literaturi ar trebui să fiți în măsură să aflați mai multe despre normele unei populații specifice.

Acum, toți cei interesați au posibilitatea, citind textul de mai sus, să fie informați corect și exact despre această scală utilizată în sociologie. Traducerea în limba română de mai sus, inclusiv cea a chestionarului, este cea mai exactă, corectă și în ton cu intențiile autorilor ! Puteți utiliza integral sau parțial textul de mai sus, pe internet, cu menționarea linkului: peceresoare și, bineînțeles, cu referința „Rosenberg, Morris. 1989. Society and the Adolescent Self-Image.  Revised edition. Middletown, CT: Wesleyan University Press.” așa cum dorește familia autorului scalei.

Mai jos gasiți cateva tabele dintr-o interesantă lucrare a dr. Rosenberg, publicată in 1972  ” Black and White Self-Esteem: The urban school child” avand-o coautoare pe Roberta G. Simmons

Scala Rosenberg – analiza stmei de sine la subiecti albi si negri

ROSENBERG SCALE STIMA DE SINE FUNCTIE DE RASA INTERVIEVATORULUI SI RASA COPILULUI