Impozitul forfetar – o idee Tariceanu din 2007, preluata de PSD in 2008, aplicata de PDL in mai 2009 si sustinuta de PC Maria Grapini pt. 2013

Uite cum impozitul forfetar nu ne lasă in pace nici acum după ce apocalipsa nu s-a prezentat la apel. Dar s-a prezentat la post Maria Grapini, doamna cu inceput de mustată cu care-l va ajunge din urmă pe domnul cu hectaru’ aka Constantin Nită, un ideolog al PSD care prin 2008 declara in ZF : 17 iulie 2008 “Vicepresedintele PSD Constantin Nita (care coordoneaza politicile economice ale PSD) ” a propus “pentru intreprinderile mici si mijlocii cu cifre mici de afaceri, precum micile restaurante si unităti din domeniul turismului, micile magazine, unitătile specializate in igienă si cosmetică, precum frizeriile, saloanele de cosmetică, să fie introdus un impozit forfetar…”
mai jos găsiti o parere critică similară zic eu de pe saitul : http://mirceaprodan.com

Maria Grapini, doamna cu mustata a la Constantin Nita

„Madam Grapini care urla odinioară pe canalul de stiri al tătânelui Voiculescu despre impozitul cu pricina, in loc să demisioneze instantaneu la auzul unei asemenea intentii, ne spune din contră ca se gândeste sa-l reintroducă, cică doar “pentru servicii”!

Fata batrană de la PC care in diatribele ei găunoase venea cu tot felul de exemple “de pe la altii” uită – sau se face că uită – că Germania, cea mai prosperă tara europeană isi bazează economia pe servicii si că circa 80% din firmele teutone au pană in zece angajati!”.

Sper ca Victor Ponta sa nu inteleagă explicatiile doamnei cu etichete si astfel, cum a promis, să nu promoveze aberatia forfetară.

Impozitul forfetar – Ce se ascunde in spatele lui?

Nebunia iscata in jurul acestei neghiobii numite impozitul forfetar ascunde ceva! A fost prea multa tevatura pentru o lege care va dura doar cateva luni. De ce va fi abrogata? Pentru ca dom’ Basescu nu-si permite sa fie asociat cu opresiunea asupra intreprinzatorilor autohtoni. Fac pariu ca un sondaj acum l-ar da pe Crin Antonescu cu un salt imens in optiunile electorale. Nu cred ca Basescu si-ar permite asa ceva ! In ritmul asta, cu mii sau zeci de mii de firme puse la conservare si cu 100 – 200 mii de noi someri, pe Crin Antonescu va scrie turul 2 si in final va imbraca … tricoul de presedinte. Ori daca Basescu nu iese , atunci s-a ars. Vai si amar de pielea lui. Nastase va fi fost un mic copil in curtea din spatele casei in comparatie cu Basescu. Nu mai este mult si Boc – acest cosas ajuns peste limita de incompetenta va fi debarcat intr-o incercare de recucerire simpatie …electorala.

Sa dau o mostra de incompetenta? mai este nevoie? Voi redacta telegrafiic:

OG 34/ 2009 este semnata de Emil e mic Boc, Marian Sarbu si ing. Pogea. Doi juristi si un pseudo inginer. Dintre profesorii Politehnisti si-l mai aminteste cineva? A trecut pe acolo? Institutul Politehnic Bucuresti nu cred ca ar fi scos o asemenea calamitate. De ce spun asta?  Pentru ca ordonanta conceputa in ministerul finantelor este de o imbecilitate crasa. Pentru ca incompetenta unui ministru coroborata cu cea a subordonatilor sai sta la baza initierii procesului de faliment al Romaniei. Sa ma explic. Problema nu e acest impozit forfetar care a fost gandit pentru a demonstra ca guvernul incearca ceva ci insasi neputinta acestor impusi in guvern. Este probabil cel mai slab prim ministru si probabil ce mai slaba echipa guvernamentala de dupa 1989. Si tocmai in carca ei a cazut salvarea Romaniei din recesiune ! Va fi imposibil ! Cu oameni fara viziune si fara calitatea de a asculta suntem ca si pierduti. Iata un exemplu de prostie si incompetenta:

art. 32 – alin. 2 spune clar ca impozitul minim (grila) va fi aplicat tuturor contribuabililor „cu exceptia celor prevazuti la alin. 1 (baruri, discoteci, cazinouri…), la art. 13 lit. c)-e) art. 15 si 38.” CU EXCEPTIA !!! Pai in legea LEGEA nr. 571/ 2003 la art. 15 gasim la pct. ” c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV” Deci de aici rezulta negru pe alb ca microintreprinderile nu intra in acest joc al impozitului forfetar ! scrie foarte clar in Ordonanta guvernului emil e mic boc.

Si totusi, in alin. 8 al aceluiasi art. 32 se stipuleaza: art. 107 din legea 571/2003 se modifica si va avea urm. cuprins…..”cota de impozitare pe venitul microintreprinderilor …in 2009 este de 3%” BUUN ; si urmeaza la alin. 2) lovitura genitala a „genialului pogea” „in situatia in care impozitul datorat de microintreprinderi este mai mic decat impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. 3, acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume.” Doua articole de lege care se bat cap in cap si practic se anuleaza reciproc ! iar incheierea cu „plata impozitului la nivelul acestei sume” este ge ni a la !!!! Ramane o intrebare pe care doar instantele o vor lamuri: La nivelul carei sume ? In mod normal limba romana va avea intaietate si anume: subiectul GRAMATICAL este IMPOZITUL DATORAT DE MICROINTREPRINDERI . si probabil ca „la nivelul acestei sume inseamna 3% din cifra de afaceri. Si iata cum niste imbecili si-au tras-o singuri in baia de la guvern!!! Mult zgomot pentru nimic.

mai jos sunt linkurile oficiale.

Legea 571/2003

OG 34/2009

si, … ultima pe lista:

Hotarare nr. 488/2009

din 28/04/2009

pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 publicata in M.O. 386 / 30.04.2009

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

A. Titlul II „Impozitul pe profit”

1. După punctul 11 se introduc şapte noi puncte, punctele 11¹-11⁷, cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

Impozit minim

1. Art. 18. – (1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
2. (2) Contribuabilii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e) şi la art. 15 şi 38, în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.
3. (3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele:

+–––––––––––––––+–––––––––––+ |           Venituri totale anuale            |      Impozit minim anual       | |                    (lei)                    |            (lei)              | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |0-52.000                                     |              2.200             | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |52.001-215.000                               |              4.300             | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |215.001-430.000                              |              6.500             | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |430.001-4.300.000                            |              8.600             | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |4.300.001-21.500.000                         |             11.000             | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |21.500.001-129.000.000                       |             22.000             | +–––––––––––––––+–––––––––––+ |Peste 129.000.001                            |             43.000             | +–––––––––––––––+–––––––––––+

1. (4) Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută la alin. (3), se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:

a) veniturile din variaţia stocurilor;

b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;

d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;

f) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;

1. g) veniturile prevăzute la art. 20 lit. d).

Norme metodologice:

11¹. Contribuabilii menţionaţi la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea în vedere următoarele:

a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;

1. b) încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
2. c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b);
3. d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.

11². În aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea în vedere următoarele:

a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;

1. b) încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
2. c) stabilirea impozitului minim corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009;
3. d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.

Exemplul I

1. O societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 250 lei. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
2. Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului minim în sumă de 367 lei.

Exemplul II

1. O societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 500 lei. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
2. Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit în sumă de 500 lei.

11³. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la începutul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, după caz, până la nivelul impozitului minim datorat în cursul anului fiscal.

Exemplul III

1. O societate comercială înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul trimestrului I şi al II-lea. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 6.500 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datorează impozitul minim în sumă de 1.083 lei.
2. Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este în sumă de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectuează următorul calcul: 6.000 – 1.083 = 4.917 lei.
3. Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, în sumă de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei şi se datorează impozitul pe profit.
4. La închiderea exerciţiului financiar 2009, contribuabilul înregistrează pierdere fiscală. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datorează impozit minim în sumă de 1.625 lei. În acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezintă impozitul datorat în cursul anului respectiv mai puţin impozitul minim.

11⁴. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculează potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevăzute la art. 26 din titlul II «Impozitul pe profit».

Exemplul IV

1. O societate comercială înregistrează la sfârşitul anului 2008 pierdere fiscală în sumă de 700 lei. În cursul anului 2009 societatea înregistrează în trimestrul I pierdere fiscală, iar în trimestrul al II-lea înregistrează un profit impozabil în sumă de 13.200 lei.
2. Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 lei
3. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
4. Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit în sumă de 2.000 lei.

11⁵. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplică societăţilor în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului, conform prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care contribuabilii intră în inactivitate temporară în cursul anului, prevederile art. 18 alin. (2) se aplică pentru perioada cuprinsă între începutul anului şi data când societatea înregistrează la oficiul registrului comerţului cererea de înscriere de menţiuni. Dacă perioada de inactivitate temporară încetează în cursul anului, contribuabilii aplică prevederile art. 18 alin. (2) de la data încetării inactivităţii temporare, corespunzător cu perioada din an rămasă până la 31 decembrie.

11⁶. Contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului nu intră sub incidenţa prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul în care se înregistrează la oficiul registrului comerţului, însă aceştia sunt obligaţi la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II «Impozitul pe profit» din Codul fiscal. Nu intră sub incidenţa impozitului minim societăţile care la data de 1 mai 2009 se aflau în inactivitate temporară şi aceasta încetează în cursul anului 2009, pentru perioada aferentă de la încetarea inactivităţii până la 31 decembrie 2009.

11⁷. Contribuabilii care se înfiinţează în cursul anului ca urmare a operaţiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplică prevederile art. 18 alin. (2) de la data înregistrării la oficiul registrului comerţului. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează prin fuziunea a două sau mai multe societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile însumate ale societăţilor participante, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează prin divizarea unei societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determină proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate de către persoana juridică cedentă, conform proiectului întocmit potrivit legii, care stabileşte şi criteriul de repartiţie a activelor şi pasivelor transferate. În cazul fuziunilor prin absorbţie sau în cazul divizărilor prin care activele şi pasivele se transferă către una sau mai multe societăţi existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de către societăţile beneficiare, la veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau în calcul şi veniturile totale anuale ale societăţilor cedente, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate.”

2. După punctul 49¹ se introduce un nou punct, punctul 49², cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

[….]

1. t) în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare din următoarele categorii:
2. 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, cât şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
3. 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
4. 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

Norme metodologice:

49². Termenii şi expresiile prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificaţiile prevăzute la pct. 45¹ din normele metodologice date în aplicarea art. 145¹ din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată».”

3. După punctul 57¹ se introduce un nou punct, punctul 57², cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

(5¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

Norme metodologice:

57². Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (5¹) din Codul fiscal rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, existente în sold în contul «1065» la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impozitează la momentul modificării destinaţiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.”

B. Titlul III „Impozitul pe venit”:

4. După punctul 39 se introduce un nou punct, punctul 39¹, cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

1. Art. 48. […] alin. (7) […]

l¹) în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

Norme metodologice:

39¹. Termenii şi expresiile prevăzute la art. 48 alin. (7) lit. l¹) pct. 1 au semnificaţiile prevăzute la pct. 45¹ din normele metodologice date în aplicarea art. 145¹ din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată».”

C. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”

5. După punctul 45 se introduce un nou punct, punctul 45¹, cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

Limitări speciale ale dreptului de deducere

Art. 145¹. – (1) În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor acestor vehicule şi nici taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;

b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional;

1. d) vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revânzării.
2. (2) Prin achiziţie de vehicule, în sensul alin. (1), se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului.
3. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru avansurile care au fost achitate înainte de data de 1 mai 2009 pentru valoarea totală sau parţială a vehiculelor rutiere motorizate, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 mai 2009 inclusiv.
4. (4) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

(5) În cazul vehiculelor exceptate potrivit alin. (1) se vor aplica regulile generale de deducere stabilite la art. 145 şi art. 146-147¹.

Norme metodologice:

45¹. (1) În aplicarea art. 145¹ alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) vehiculele utilizate exclusiv pentru reparaţii şi/sau intervenţie reprezintă vehiculele care pot fi înzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat în vederea reparării bunurilor, precum şi cele utilizate pentru deplasarea în acţiuni de intervenţie;

b) vehiculele utilizate exclusiv pentru pază şi protecţie sunt vehiculele utilizate în vederea asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;

c) vehiculele utilizate exclusiv pentru curierat reprezintă vehiculele care servesc la primirea, transportul şi distribuirea scrisorilor, coletelor şi pachetelor;

d) vehiculele utilizate exclusiv drept care de reportaj reprezintă vehiculele rutiere special amenajate pentru a găzdui tehnica specifică pentru înregistrări audio-video sau transmisii complexe video, audio şi/sau date prin unde hertziene sau medii optice, capabile să efectueze producţii de televiziune sau radio înregistrate sau transmise în direct sau să transmită la distanţă prin tehnologii de radiofrecvenţă (radiorelee, transmisii prin satelit) sau prin fibră optică semnalul unei producţii de televiziune sau de radio către alte care de reportaj sau către un telecentru sau un sediu central de radiodifuziune;

1. e) vehiculele destinate exclusiv utilizării de agenţi de vânzări reprezintă vehiculele utilizate în cadrul activităţii unei persoane impozabile de către angajaţii acesteia care se ocupă în principal cu prospectarea pieţei, desfăşurarea activităţii de merchandising, negocierea condiţiilor de vânzare, derularea vânzării bunurilor, asigurarea de servicii postvânzare şi monitorizarea clienţilor. Se limitează deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vânzări. În această categorie se cuprind şi vehiculele de test-drive utilizate de dealerii auto;

f) vehiculele utilizate exclusiv pentru transportul personalului la şi de la locul de desfăşurare a activităţii reprezintă vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajaţilor în scopul desfăşurării activităţii economice la şi de la reşedinţa acestora/locul convenit de comun acord la sediul angajatorului sau la şi de la sediul angajatorului la locul în care se desfăşoară efectiv activitatea sau la şi de la reşedinţa angajaţilor/locul convenit de comun acord la locul de desfăşurare a activităţii, atunci când există dificultăţi evidente de a găsi alte mijloace de transport şi există un acord colectiv între angajator şi angajaţi prin care angajatorul se obligă să asigure gratuit acest transport;

g) vehiculele utilizate exclusiv de agenţi de recrutare a forţei de muncă sunt vehiculele utilizate în cadrul activităţii agenţiilor de plasare a forţei de muncă de către personalul care se ocupă în principal cu recrutarea şi plasarea forţei de muncă. Se limitează deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de recrutare a forţei de muncă.

(2) În sensul art. 145¹ alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, prin vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plată se înţelege vehiculele care contribuie în mod esenţial la prestarea directă a serviciilor cu plată şi fără de care serviciile nu pot fi efectuate.”

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneaza: ––––– Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea

1. Bucureşti, 28 aprilie 2009.

Nr. 488.

Asasini economici in guvernul Romaniei? NU!- doar niste carnatari.

„Vă duc la Bran şi stăm la pensiune şi dacă vă dă cineva factură, plătesc eu”, dixit ministrul IMM-urilor Constantin Nita intr-o declaratie luata de Jurnalul National.

Subordonatii acestui incapabil sa inteleaga realitatea din Romania au afirmat ca „nu e normal ca din 642.000 de firme din România circa 85% din Produsul Intern Brut să fie realizat din contribuţiile a doar 12.000 de firme”. Pai bai netotilor, cine a incurajat marile companii? cine a ras de pe fata Bucurestiului si altor orase toate chioscurile unde micii intreprinzatori, in familie, isi scoteau traiul de zi cu zi? „Nu e normal”? Pai voi sunteti anormalii! Intr-o economie cu picioarele in groapa – nu spun cu cate pentru ca a noastra inca nu s-a ridicat in 2 picioare – veniti si puneti biruri mai rau ca turcii pe care Tepes ii tragea in teapa.

Auzi la el, la acest ministru constantin nita (poza este a lui Christian Silva | Jurnalul Naţional iar comentariul cu specialistii imi apartine) „Constantin Niţă a adăugat că introducerea impozitului minim obligatoriu va aduce la buget peste 300 de milioane de lei.” Pai dragule, 300 mil. lei inseamna cam 70 milioane de euro sic! Ca sa intelegi scriu in cuvinte : saptezecimilione euro. Si ca sa ma inteleaga putinii cititori pe care ii am: Cam la atat se ridica programul rabla – dedicat catorva din cele „12000 de firme care dau 85% din venitul national” Cand o sa intelegem ca venitul national il cream noi, angajatii celor 642.000 de firme, va fi vai si amar de carnatari…. La greva ge ne ra la, greva ge ne ra la, greva fiscala. …. DESTEAPTA-TE ROMANE

.

Rog specialistii sa-si dea cu parerea – e un om normal?

Impozitul forfetar – o idee Tariceanu din 2007, preluata de PSD in 2008 si aplicata de PDL acum, din mai 2009

Iulian Anghel scria in ZF / 17 iulie 2008 ca „Vicepresedintele PSD Constantin Nita (care coordoneaza politicile economice ale PSD) ” a propus „pentru intreprinderile mici si mijlocii cu cifre mici de afaceri, precum micile restaurante si unitati din domeniul turismului, micile magazine, unitatile specializate in igiena si cosmetica, precum frizeriile, saloanele de cosmetica, sa fie introdus un impozit forfetar.
Astfel de mici firme ar urma sa plateasca in locul impozitului pe profit un impozit forfetar calculat fie in functie de cifra de afaceri, fie de alte criterii – cum ar fi, in cazul restaurantelor, de numarul de mese destinate servirii clientilor.
„Nu m-am gandit la o cifra anume a impozitului. Dar acesta se aplica si in alte tari. De exemplu, in Israel pentru restaurante se aplica un impozit in functie de numarul de mese si de scaune”, a explicat Nita pentru ZF ( vezi link: http://www.zf.ro/politica/o-noua-idee-fiscala-a-psd-impozitul-forfetar-pentru-imm-uri-3085451/)

PSD-istul respectiv probabil ca s-a inspirat din creatia fostului PM Tariceanu care in acelasi ZF dar cu un an mai devreme gandea o reforma a impozitarii moraritului si panificatiei :  „Firmele din industria de panificatie ar putea fi obligate sa achite un impozit forfetar (o suma fixa), stabilit pe baza consumului de energie electrica si gaze naturale, pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu, a declarat marti premierul Calin Popescu-Tariceanu. „Este o propunere de introducere a unei sume forfetare, a unui impozit la unitatile mici de panificatie care nu achita obligatiile”

Iar acum guvernul Boc prin ministrul de finante – inginerul TCM-ist sau mecanic Pogea, unul dintre ideologii programului de guvernare al aliantei D.A. va aplica grila forfetara din tabelul de mai jos.

Impozit forfetar mai-dec 2009 si 2010

Cifra de afaceri (CA)	Impozit 2009	Impozit 2010
0 – 52.000 lei (12.000 euro)	1.467 lei (341 euro)	2.200 lei (500 euro)
52.001 – 215.000 lei (50.000 euro)	2.867 lei	4.300 lei (1.000 euro)
215.001 – 430.000 lei (100.000 euro)	4.333 lei	6.500 lei
430.001 – 4,3 mil. lei (1 mil. euro)	5.733 lei	8.600 lei
4.3 mil. lei – 21.5 mil. lei (5 mil. euro)	7.333 lei	11.000 lei
21.5 mil. lei – 129 mil. lei (30 mil. euro)	14.667 lei	22.000 lei
> 129 mil. lei (peste 30 mil. euro)	28.667 lei	43.000 lei

Deci despre ce e vorba aici? despre cea mai mare teapa pe care o va lua omul de rand, cetateanul activ platitor de taxe si impozite cat si pensionarul care rupea usile la CEC sa-si plateasca impozitele in prima luna a anului. Hotie la drumul mare. Luam 20 miliarde imprumut care vor curge catre companiile si campaniile alesilor sau catre bancile straine care au ajuns in genunchi. Cand se dadeau credite cu buletinu’ nimeni dintre cei care acum tipa dupa imprumut nu a spus stop!

S-au dat credite pentru lux – vezi pustii care s-au vazut cu salar de 1000 de euro si au fugit la BMW sau MERCEDES de si-au luat aspiratoare de gagici sau au navalit in Pipera cu WC-urile in curte (nu exista canalizare). Acum, ramasi fara locu’ de munca de una mie euroi se vad nevoiti sa dea masinile inapoi, sa se angajeze gunoieri la Prigoana si sa-si inceapa viata de la capat. Despre case inca nu am auzit sa fie rechizitionate de banci pentru ca marea problema este ca nu mai exista cumparatori. Si atunci ce fac vitejii din guvern? Iau creditu’ pe spinarea inca unei generatii de sacrificiu si introduc un impozit forfetar care va ingropa firmele mici. De cand ma stiu eu in Romania au fost numai generatii de sacrifiu- si bunicii mei, si parintii mei, si eu si acum si fiul meu. Intreb – si nu retoric – oare sunt singurul care m-am saturat?